CONFERINȚA POST-EDUCAȚIA 2023

28 octombrie 2023, Casa Artelor Timișoara. Timpul și locul în care a avut loc Conferința Post-educația

“Educația ar trebui să evolueze constant, odată cu dezvoltarea societății umane, odată cu extinderea cunoașterii și evoluția culturală a societății.” – Adrian Moleavin, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București

În cadrul Conferinței Post Educația (2023) discuțiile au fost grupate în două mari zone de interes, una fiind cuprinsă sub denumirea așa-zisului capitol “Pedagogii ale secolului 21”, iar cealaltă sub un alt capitol pe care îl putem denumii “Filosofii contemporane ale pedagogiei”.

“Have we ever been digital?”, Gila Colb deschide seria deiscuțiilor din cadru conferinței problematizând existența unor modele pedagogice din domeniul artelor în era post-digitală.
Gila Colb pune în discuție diferența de acuratețe a unei imagini generate de AI versus imagine generată direct de către om/artist, amintind totuși că din momentul aparaiției telefoanelor inteligente mintea omului a început să se modifice, acest lucru ducând la o schimbare a practicilor din educația artistică.
Prof. Dr. Gila Colb subliniază faptul că deși mintea omului s-a schimbat datorită tehnologiei în ultimele decenii, educația artistică nu se va schimba foarte rapid, pentru ca o schimbare să aibă loc fiind nevoie de acțiuni rapide venite din zona școlilor pentru adaptarea la noi metode, adăugând caă pentru ca aceste metode să fie asimilate și implementate în învățămând este nevoie de o recunoaștere și o înțelegere corectă a instrumentelor precum AI.
În încheierea prezentării sale, Prof. Dr. Gila Colb recomandă utilizarea cât mai frecventă a noilor tehnologii la clasă în locul ignorării acestora.

Mihaela Constantinescu aduce în discuție în prezentarea sa ideea de post-boți și face o descrierea a ceea ce ar putea să fie un viitor tehno/moral al educației. Cum argumentează pentru un astfel de viiror? Mihaela Constantinescu aduce exemple pozitive de utilizare a boților, o utilizare eficientă și pozitivă a astfel de boți este în cazul platformei de învățare a limbilor străine “Duolingo” sau forma pe care educația o poate primii intr-un viitor al noilor tehnologii, prin “spații imersive de învățare”. 

Într-un scenariu pozitiv al posteducației transformate prin noile tehnologii, boții devin asistenți interactivi, Mihaela Constantinescu amintind că “Agenda post-educației trebuie să includă o evaluare etică a rolului post-boților în formarea acestor virtuți tehno-morale.” 

Câteva concluzii ale discuției susținute de Mihaela Constantinescu pe care am vrea să le amintim aici sunt: 

Într-un viitor al Post-educației în care se utilizează tehnologia imersivă este necesară o înțelegere înțeleaptă a boților ca instrument/asistent interactiv pentru profesori și elevi.

Este necesară o înțelegere a limitelor acestei tehnologii: procesele cognitive complexe, gândirea critică, deliberarea NU pot fi delegate/externalizate boților asistenți. 

Virtuțiile tehno-morale trebuie avute în vedere atunci când se dezvoltă o curriculă transdisciplinară pentru asigurarea unui viitor responsabil al educației.

În încheiere Mihaela Constantinescu reamintește că pentru a nu transforma Inteligența artificială și  tot ce o conține pe aceasta cu ceva de ordinul supranaturalului, este necesară o conștientizare și înțelegere clară a acesteia.

În discursul său Adrian Moleavin aduce în dezbatere extistența unui model de educație creat prin influența cosmologiei științifice. Acesta susține faptul că este necesară o înțelegere a lumii din jurul nostru cu toare aspectele ei: tehnic, practic, mental etc. și înglobarea acestei conștientizări într-o știință a întregului Pământ – “Știința complexității”. 

Adrian Moleavin amintește că în ultimele secole pedagogia a fost influențată de mari revoluții în gândire, mai întâi societatea a devenit o societate industrială, apoi o societate a informației, iar în prezent societatea traversează un secol al cunoașterii. Pornind de la aceste procese de “updatare” constantă a mecanismelor de evoluție a societății, Adrian Moleavin propune noi termeni pentru pedagogie. În funcție de rolul pe care îl are “educatorul” în relația cu elevul sau studentul, atunci când vorbim de Pedagogie vedem educatorul ca pe un mentor, ulterior Adrian Moleavin propune termenul de Andragogie, aici educatorul lucrează împreună cu elevul său spre a descoperii lumea din jur, Heutogogia fiind o formă ulterioară a Pedagogiei unde studentul și educatorul se află în fața autocunoașterii. 

Adrian Moleavin atrage atenția că ceea ce se arată unui student în relația de învățare cu educatorul reprezintă formarea valorilor morale sau materiale ale lumii de mâine. 

În continuarea înțelegerii lumii ca un întreg printr-o pedagogie a complexității, Mihaela Frunză prezintă mecanisme de învățare la clasele de Filosofie pentru copii pe care aceasta le susține încă din anul 2016.

Pentru Mihaela Frunză a fii educat înseamnă să ai o gândire critică dezvoltată, ceea ce presupune capacitate de analiză și de adaptare la situații neprevăzute, să ai o gândire creativă, adică să găsești soluții creative penntru probleme sau scenarii alternative și să ai o gândire empatică, adică să citești cu ușurință emoțiile celorlalți. Mihaela Frunză amintește și cele 3 aspecte ale ale găndirii “the 3 Cs” din modelul pedagogic ce aparține lui Mattew Lipman: critic, creative, carring. 

În încheierea primei părți ale conferinței Post-educația (2023) Annika Rhode prezintă un program educațional care înglobează viziuni si pracatici propuse și amintite de vorbitorii anteriori.

“Create Your World” este un program educațional care dezbate problematici din zone ale artei, ale societății și tehnologiei, aducând împreună persoane tinere interesate de unul sau mai multe din aspectele menționate. 

Targeturile acestui program sunt: de a încuraja și motiva tinerii să lucreze într-o lume din ce în ce mai complexă prin ascultarea și viziunilor și problemelor observate de către tineri și prin încurajarea acestora de a lupta pentru ceea ce este important pentru ei. Un alt targer este încurajarea tinerilor de a utiliza arta ca formă de exprimare, iar un alt target pe care inițiatorii programului urmăresc să îl atingă este simularea găndirii critice. 

În programul “Create yout world” participanții sunt sunt încurajați ca în loc să schimbe întreaga lume, săse focuseze pe lucru mai mici pe care au ei puterea să le influențeze, impactând mai degrabă astfel viitorul decât prezentul.

Astfel programul “Create your world” este construit pe două mari paliere, unul al Subiectelor sociale și politice – unde tinerii sunt motivați să pună în discuție și să dezbată probleme pe care ei le observă chemând la acțiune “call to action” printr-o formulă artistică, iar pe celălalt palier aflându-se conectarea artei la știință prin crearea de spații creative și jucăușe unde tinerii pot experiment cu tehnologii noi, un exemplu de astfel de spațiu ar fii “Laboratory of confidence & hebocon” – unde studenții experimentează cu Robotică și Codare. 

Activitățile prezentate de Annika Rhode sunt impresionante prin faptul că par să se potrivească cu mintea cea nouă a tinerilor și cu noile sisteme de gândire și învățare din societatea prezentă.

În cea de a doua parte a conferinței Post-educația, mai mulți vorbitor vor aborda dimensiunea filosofică a educației în contextul actual al lumii.

În cea de-a doua parte a conferinței discuțiile s-au concentrat în jurul “Filosofiilor contemporane ale pedagogiei” 

Deschide seria de convorbiri Conf. Univ. Dr. Ciprian Mihail care dezbate “Economia atenției și ignoranța voluntară în epoca postadevărului” 

“Strategiile educaționale de astăzi trebuie să aibă în vedere în cel mai rapid și mai insistent mod aceste bulversări ale economiei atenției, să țină cont de modificările masive produse de media și internet în formarea psihicului copiilor…”

Conf. Univ. Dr. Ciprian Mihail mai susține că în condițiile în care diferite industrii capturează atenția și culeg datele oferite cu generozitate de tinerii consumatori de rețele sociale , este necesară o regăndire de urgență a unei ecologii a atenției, prin care să se producă o detoxificare și eliberare de bombardamentul informațional și comercial.

“Despre educație și autoritate” vorbește cel de-al doilea invitat al conferinței, Mihai Fuiorea, Profesor la Liceul Teoretic “Decebal” București. 

Mihai Fuiorea susține că există o diferență majoră între autoritate și autoritarism, între autoritate și putere mai exact. Acesta critică noua lege a educației, spunând că deși există o critică a zilei de azi la adresa lipsei de autoritate în rândul profesorilor, ceea propune legea nouă este nu este autoritate și demnitate, ci sora vitregă a acestora, și anume putere (camere de supraveghere, extamtriculări, penitențe). 

“Care este raportul dintre educație și autoritate? Ce formă de putere este autoritatea? De ce ne plângem astăzi de lipsa de autoritate în rândul profesorilor?”

Doru Căstăian, autor și profesor la Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin” din Galați, aduce în discuție în cadrul conferinței Post Educația, subiectul educației și formării în epoca digitalului. 

Comunicarea din spațiul virtual iși pierde scopul de a produce cunoaștere, susține Doru Căstăian, care în timpul discursului său încearcă să raăspundă la câteva întrebări precum: În ce măsură educația mai poate fi formatoare într-o eră a virtualului? Care sunt mijloacele pedagogice ale unei conviețuiri cu virtualul? 

Cel de-al patrulea vorbitor, care și încheie seria discuților din cadrul Conferinței Post Educația 2023 este Sam Bunn, artist din Linz, Austria. 

Sam Bunn îmbină experiența personală cu ample trăsături istorice, descriind relația sa cu educația în Marea Britanie și Austria ca teren comun pentru a discuta metodologiile pe care le aplică pentru a lucra cu colegii săi mai tineri în dezvoltarea proiectului lor din cadrul Laboratorului Speculativ Doar Mâine.