În 2009 pare să fie anul în care termenul de artivism primește o însemnătate oficială odată cu înființarea Centrului pentru artivism artistic.
womenmindthewater.com definește “artivismul” ca fiind o combinație a doi termeni, activism+artist. Artivistul este artistul care reflectă acțiunile sale pentru schimbare prin arta sa.
Artivismul nu se limitează însă la probleme ce țin de schimbare socială, există artiviști care au în comun dragostea pentru natură. Artiviștii pentru natură au ca sursă centrală de inspirație și de motivație o serie de probleme pe tematici precum schimările climatice, poluarea cu plastic, eradicarea diferitelor specii de animale.
Limbajul creativ utilizat pentu cultivarea “awarenessului” ia forma a multor dispcipline artistice, de la literatură, dans până la artă visuală cu formele sale și multe alte limbaje.
În cadrul Expoziției “Laborator Speculativ DM” expune artivista Nicoleta Vlad, o mai veche lucrare a artivistei, “Trees that whisper in the evening”, survolează ideea de pădure ca o colecție de mărturii, în care arborii sunt cei care relatează.
“Ca oameni suntem profund conectați de pădure, fiecare din noi are cel puțin o amintire legată de un arbore.”
În cadrul Expoziției “Laborator Speculativ DM” Nicoleta vine cu proiectul “Acvariu cu pești”, o proiecție interactivă a unor vietăți subacvatice care trăiesc într-un mediu extrem de poluat cu plastic, un proiect care dorește așa cum spune artivista “să atragă atenția asupra factorilor care pot distruge viața vietăților acvatice într-un mod ireversibil.”
Mai mult de 14 milioane de tone de plastic sfârșesc în ocean anual, iar plasticul constituie 80% din reziduu găsit de la suprafețele apelor până la sedimente din adâncuri. Speciile marine consumă sau sunt strangulate de acest plastic, ceea ce cauzează răni ireversibile sau chiar moarte.
Zilnic oceanele sunt alimentate cu mari cantități de plastic, acest lucru necontenind să se oprească prea curând. Din nefericire păsările și vietățile marine consumă (se hrănesc cu) regular plastic. Comform nhm.ac.uk până în anul 2050 sunt șanse ca în oceane sa existe mai mult plastic decât pește, iar pe măsură ce plasticul se adună, peștii dispar.
Chiar dacă pescuitul ilegal și poluarea cu plastic ar fii puse sub control, viața subacvatică continuă să înfrunte dificultăți cauzate de schimbarea climatică, prof. Richard Twichet spune că “ Avem o imagnine destul de clară a oceanelor de după încălzirea climatică. Acest lucru s-a mai întâmplat planetei de multe ori înainte. Dovezi materiale istorice, colectate din mediul oceanic arată că în trecut pe măsură ce temperatura a crescut, nivelurile de oxigen au scăzut determinând imposibilitatea supraviețuirii pe largi porțiuni de pe fundul oceanelor și mărilor.
Folosindu-și cunoștintele din domeniul programării și talentul artistic, Nicoleta îndreaptă proiectul său spre o formă de artivism, apelând la abilitatea privitoru-lui de a experimenta prin exerciții de empatie situția trăită de viețuitoarele marine.
Nicoleta Vlad – studiază Digital Interactiv Arts la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Mare parte din ceea ce creează constituie artivism pentru sustenabilitate.
Leave a Reply